Asociația Aqua Crisius a reintrodus în mai multe zone de pescuit din sudul munților Făgăraș 4.000 de exemplare de puiet de păstrăv autohton (indigen) și a amplasat 10.000 de icre embrionate din aceeași specie, în 2 sisteme de incubație. Planurile sunt mult mai mari și se încearcă repopularea zonei cu lostriță și lipan, în cadrul a ceea ce gestionarii, Aqua Crisius și Ocolul Silvic Carpathia, își doresc să fie implementarea unui management piscicol de calitate.
În ultimele 5 luni au întreprins o serie de activități care au ca scop creșterea populației de pești în râurile de munte.
” În luna noiembrie am introdus 4.000 de exemplare de puiet de păstrăv indigen (Salmo trutta) în vârstă de 1 an, măsurând aproximativ 10 cm/10 gr/exemplar, în zone de pescuit gestionate în comun de asociația Aqua Crisius și Ocolul Silvic Carpathia, partener al Fundației Conservation Carpathia. Exemplarele introduse vor putea să se înmulțească în 1-2 ani (masculii mai devreme), sprijinind populația piscicolă actuală să ajungă la efective optime.”, a declarat ecologistul Andrei Togor, manager proiect Aqua Crisius.
„La începutul lunii martie am revenit și am reușit amplasarea a 10.000 de icre embrionate de păstrăv, în 2 sisteme de incubație. Icrele obținute de la părinți sălbatici au fost incubate într-o păstrăvărie, cu un procentaj de supraviețuire ulterior fecundării ridicat, de peste 90%. Am ales această variantă pentru că pierderile în mediul natural sunt foarte mari, ca urmare a oscilațiilor apei: de nivel, debit, temperatură, prădătorism sau colmatări. Larvele eclozează direct în râul în care își vor continua viața, iar peștii, nefiind obișnuiți cu prezența omului sau hrană cu furaje au practic o adaptabilitate crescută.”, a continuat Andrei Togor.
Până în acest moment activitățile au avut rezultate pozitive, astfel că planurile de viitor vor include și specii pe cale de dispariție.
„Lostrița a existat ani buni în barajul Pecineagu, introdusă artificial, e adevărat, dar acum aproximativ un secol probabil popula zona submontană a Dâmboviței și Râul Doamnei. Ne-am dori să o readucem în lac mai ales că este o specie simbol vulnerabilă, o specie amenințată de dispariție în România. Se mai regăsește doar pe câteva segmente de râuri, iar zonele de reproducere se pot număra pe degetele de la o mână… Repopularea ar urma să se facă doar cu descendență din exemplare autohtone din țara noastră.”, a declarat ing. Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.
Se deschide sezonul de pescuit la păstrăv
În premieră, anul acesta sezonul de pescuit la păstrăv se deschide la 1 aprilie și se închide la 30 septembrie. Prelungirea sezonului cu o lună și jumătate nu este întâmplătoare, Asociația Aqua Crisius realizând demersurile necesare pe lângă autoritățile din domeniu în acest sens, întrucât perioada admisă la pescuitul păstrăvului în România era, în mod nejustificat, cea mai scurtă din Europa.
Pescuitul la păstrăv se practică numai cu momeli artificiale, iar reținerea este permisă, pentru exemplare de minim 20 de cm, măsurate de la vârful botului până la baza cozii. În sectoarele cu eliberarea capturilor este obligatorie folosirea cârligelor simple, fără spin și a minciogului.
Zone cu regim special de pescuit
Zonă interzisă la pescuit:
a) Râul Vâlsan mijlociu de la baraj Dobroneagu (Vâlsan) – comuna Brădetu (12 km)
Zone cu eliberarea tuturor capturilor:
a) Lac Baciu (Văsălatu) (6 ha)
b) Râul Doamnei Superior de la izvoare – baraj Baciu (55 km)
c) Râul Târgului Superior de la izvoare – baraj Râușor (23 km)
Zone cu reținerea permisă a maximum 3 păstrăvi măsurând minim 25 cm lungime individuală
a) Lac Pecineagu (163 ha)
b) Dâmbovița superioară de la baraj Pecineagu – schitul Dragoslavele (40 km)
Toate zonele cu regim special sunt semnalizate prin panouri de informare. Amenzile pentru nerespectarea regimului de pescuit sunt cuprinse între 300 și 10.000 de lei și pot duce până la deschiderea unui dosar penal, în funcție de faptă.
În contextul actual al pandemiei COVID-19 deplasările în afara locuinței sunt restrânse doar la urgențe.
Documentele de pescuit oferite de către Aqua Crisius pot fi procurate din Câmpulung și Rucăr (informații suplimentare pe site-ul http://www.aquacrisius.ro), după încheierea stării de urgență la nivel national.
Despre parteneri
Aqua Crisius a apărut în 24 mai 2006, din dorința de a asigura practicarea pescuitului sportiv-recreativ la standarde înalte și de a aduce în același loc oameni care împărtășesc aceeași pasiune. Au o experiență vastă în administrarea ariilor protejate din zone umede și se implică în programe de educație non-formală, informare, conștientizare și implementarea unui management pisciciol eficient. Cea mai mare parte din acțiunile asociației privitoare la introducerea de material biologic (repopulări) sunt susținute financiar de către Eltex Recycling.
Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Făgăraș, iar din anul 2011 fundația a început să se implice activ și în managementul faunei.
Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție, atât pentru pădure, cât și pentru fauna terestră și acvatică.
