Împreună cu Parcul Național Piatra Craiului, care se învecinează cu fondurile cinegetice din custodia Fundației Conservation Carpathia, am creat o zonă de liniște pentru faună, un total de 80.000 ha fără vânătoare sportivă sau pentru trofee.

Pentru a obține acceptarea faunei sălbatice în comunitățile locale, trebuie să ne asigurăm că nivelul conflictelor este minim. Carnivorele pot ucide animale domestice și mistreții pot râma fânețele fermierilor locali. Ca organizație responsabilă pentru managementul faunei în zonă trebuie să ne asigurăm că evitam aceste probleme cât mai mult posibil.

Prioritatea noastră cea mai mare este să evitam conflictele de la început. Din acest motiv, am dat la stâne garduri electrice și am inițiat un program de creștere a câinilor de pază Ciobănesc Carpatin, o rasă eficientă de apărare a animalelor domestice împotriva carnivorelor. Am înființat două echipe de intervenție rapidă cu rangerii noștri și membrii ai Jandarmeriei regionale, care sunt pregătite să soluționeze astfel de conflicte într-un mod prompt și profesionist.

Începând din vara anului 2020 am introdus un concept complet nou de compensare privată în natură pentru daunele provocate de carnivore: un crescător local de animale, are grijă de 20 vaci și 100 de oi, în proprietatea Fundației Conservation Carpathia, animale care sunt folosite pentru a înlocui imediat eventualele pagube. În prezent, păgubitul trebuie să convoace o comisie locală, care analizează cauza, scrie un raport și până la rezolvarea de către minister poate trece și un an.

Fauna din Carpați este aproape completă – doar zimbrul lipsea în munții Făgăraș. Iar castorii sunt prezenți doar pe partea de nord nu și pe partea de sud a masivului. Pentru a restabili pe deplin ecosistemul carpatic, Fundația Conservation Carpathia a făcut demersuri pentru a reintroduce zimbrii: din luna mai 2020 primele opt exemplare pasc libere în munții Făgăraș. Am realizat studiul de fezabilitate și pentru alte zone și vom mai reintroduce zimbri în alte două locații din munții Făgăraș.

Evaluările repetate ale populației faunei sălbatice și identificarea speciilor sunt vitale pentru a determina dacă o populație este în creștere, scădere sau stabilă. Obținerea unor estimări corecte ale populațiilor, atât de ungulate, cât și de carnivore, este extrem de dificilă, pentru că cele mai multe dintre specii sunt discrete sau rare.

În timp ce multe tehnici frecvent utilizate se bazează pe capturarea, marcarea sau montarea unui transmițător, filozofia Fundației Conservation Carpathia este de a folosi doar metode non-invazive, fără perturbarea comportamentului normal, al ecologiei sau fiziologiei animalului.

Practic, lucrăm cu trei categorii de metode de teren: urmărirea faunei, colectarea probelor genetice și filmarea cu ajutorul camerelor de monitorizare:

Identificare urme în zăpadă

Interpretarea dovezilor indirecte (urme și alte semne) lăsate de faună continuă să fie o abilitate valoroasă în domeniile moderne de cercetare și management al vieții sălbatice. Pe lângă identificarea speciilor, urmele pot fi folosite pentru a determina raza teritoriului, utilizarea habitatului și numărul de animale dintr-un grup. Această metodă funcționează doar dacă există o cantitate suficientă de zăpadă într-un sezon de iarnă extins și dacă rangerii caută urme o perioadă mai lungă de timp. În plus, excrementele oferă o perspectivă asupra alimentației și o investigare amănunțită a carcaselor permite adesea identificarea speciei prădătorului.

Specialiștii noști în faună sunt echipați cu sisteme GPS, care permit înregistrarea rapidă a datelor, astfel încât să monitorizăm continuu anumite specii. Mai ușor de observat, monitorizăm caprele negre prin observații directe în zonele alpine, de mai multe ori pe an.

Monitorizare genetică

Din ultimii ani, eșantionarea non-invazivă a ADN-ului permite studii genetice fără a perturba. Pe lângă identificarea individuală, reconstituirea genealogică și identificarea sexului, genotiparea micro-satelit furnizează estimări ale recensământului și mărimea efectivă a populației pe baza metodelor tradiționale de „captură-marcare-recaptare”. Ipoteza principală este că proporția indivizilor”marcați” care sunt „recaptați” este egală cu proporția lor în întreaga populație. Fiecare amprentă genetică este tratată ca o „marcă” și se înregistrează o „recaptare” ori de câte ori se găsește un genotip identic. Această metodă oferă cea mai bună și cea mai robustă estimare statistică a mărimii populației. Am folosit această tehnică în timpul unui studiu pilot pentru urs, cerb și lup, în fondul cinegetic „Izvoarele Dâmboviței”.

Camere de monitorizare

Camerele de monitorizare sunt utile în special pentru identificarea speciei râs, unde fiecare animal are un model specific pe blană. Am început să folosim camerele în timpul iernii 2017/2018 și am reușit să identificăm până în prezent 23 de indivizi, în zona noastră de monitorizare și în vecinătate, pe un total de 120.000 de hectare.

Raportul complet al monitorizării este disponibil AICI , Appendix 1 și Appedinx 2.

Pentru a obține o estimare bună și fiabilă cu privire la dimensiunile populației curente ale speciilor cheie, am combinat analizele genetice a probelor de excremente și păr, utilizarea camerelor și monitorizarea tradițională, cum ar fi urmele pe zăpadă.

Pe lângă protejarea a ceea ce este prezent, Fundația Conservation Carpathia se angajează, de asemenea, să readucă ceea ce s-a pierdut: zimbrul, care face din nou parte din fauna locală.