ȘTIRI
 

Aspretele – peștele „dinozaur” în apele Munților Făgăraș

By 24 noiembrie 2020 No Comments
 
 

Asociația Aqua Crisius în parteneriat cu Ocolul Silvic Carpathia gestionează un număr de cursuri de râuri în Munții Făgăraș, printre care și o parte a râului Vâlsan. Recent, ihtiologii au certificat prezența aspretelelui (Romanichthys valsanicola), pusă sub semnul dispariției în România. O veste excelentă pentru Munții Făgăraș și un imbold pozitiv pentru conservarea naturii în România.

Aspretele este considerat unul dintre cei mai rari pești din Europa, posibil din lume și este o fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind protejat prin lege, întrucât specia a fost clasificată drept specie critic periclitată. Reconfirmarea prezenței lui, într-un număr relativ crescut, după unele perioade în care a fost considerat chiar dispărut, a reprezentat un motiv de bucurie pentru ecologi și pentru toți susținătorii unui echilibru natural.

Aspretele este o specie despre care momentan știm că trăiește doar în Vâlsan, pe o porțiune scurtă a acestui râu, iar în trecut a populat Argeșul și Râul Doamnei, de unde însă a dispărut. El reprezintă un barometru pentru noi, oamenii, pentru că, din cauza noastră a ajuns în pragul extincției. Din fericire, în ultimii doi ani alpinistul și conservaționistul Alex Găvan și fundația care îi poartă numele au luptat intens pentru stoparea distrugerilor și a ilegalităților de pe Valea Vâlsanului și au alcătuit planul național de acțiune pentru salvarea speciei, plan care urmează să fie finanțat și implementat în viitorul apropiat. Sunt și eu parte din această echipă și lucrăm intens ca proiectul să fie un real succes. Atât pentru asprete, pentru mediul său de viață, cât și pentru comunitățile locale situate pe malul Vâlsanului.” a declarat Andrei Togor, coordonatorul Aqua Crisius.

Chiar dacă aspretele seamănă cu alte specii precum zglăvocul sau guvidul, un privitor atent remarcă prezența solzilor ctenoizi pe corpul peștelui preistoric (similari celor de biban), de unde i se trage și numele, asprete, fiind aspru la atingere. Capul nu e așa mare ca la zglavoc si nici așa de turtit, iar ochii sunt amplasați pe flancurile capului, nu privesc în sus (vedeti poza comparativă, extrasă din volumul Fauna RPR, P. Bănărescu 1964).

Știre MDI TV sud Muntenia.

Refacerea echilibrului zonei

Pentru asprete, cea mai mare amenințare o reprezintă nerespectarea debitului ecologic în aval de barajul Vâlsan, iar fragmentările din albie de pe raza localității Brădetu ”înghesuie” specia în zona inferioară acestora.

Pe lângă amenințările generate de amenajările pe cursurile de apă, un alt factor important cu impact negativ asupra biodiversităţii acvatice îl reprezintă exploatările forestiere.

Pentru noi redescoperirea aspretelui ne ambiționează să continuăm lucrările de reconstrucție ecologică, în bazinul superior al Văii Vâlsanului. În ultimii doi ani am reușit deja să reîmpădurim peste 200 de hectare de terenuri forestiere afectate de tăieri ilegale, vechi de 10-12 ani și am refăcut șanțuri de eroziune, stabilizând solul, care nu mai colmatează râurile și nu mai conduce la creșterea turbidității. Din totalul suprafeței cumpărate, mai avem circa 60 de hectare de plantat. Dar inițiativa noastră, fără o susținere și direcție comună, spre un mai bun echilibru în Munții Făgăraș, nu reprezintă decât un exemplu de bună practică. Contează foarte mult ce fac și vecinii noștri din aval, cât exploatează și cum! Încă se întâmplă ca prin albia râurilor să fie trași bușteni, practică ilegală, ceea ce duce la afectarea faunei acvatice. Legislația silvică este bună – la respectarea aplicării ei în teren mai trebuie lucrat.”, a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.

Legislatie piscicolă

Sezonul de pescuit la păstrăv

Sezonul de pescuit se va redeschide la 1 aprilie 2021 și se va închide la 30 septembrie, asociația Aqua Crisius reușind cu ajutorul ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), în premieră, în cursul anului 2020, să prelungească perioada permisă de pescuit la păstrăv cu o lună și jumătate, înainte pescuitul acestui pește fiind permis între 1 mai și 14 septembrie. Râul Vâlsan mijlociu, de la barajul Vâlsan până în comuna Brăduleț (12 km) este zonă unde pescuitul este interzis, tocmai pentru conservarea aspretelui! Pentru mai multe detalii legate de permise si zonele cu regim special puteți consulta site-ul http://www.aquacrisius.ro.

Masivul Făgăraș este cunoscut la nivel european pentru unicitatea lui. Având cea mai mare suprafață împădurită neîntreruptă de localități, pe o suprafață de 2.400 km², Munții Făgăraș găzduiesc cele mai înalte vârfuri din Romania, importante specii de plante și animale sălbatice și au un grad crescut de biodiversitate. Cu toate acestea, au cea mai scazută formă de protecție, fiind doar sit Natura 2000, înființat în 2007, la aderarea României la Uniunea Europeană.

Despre parteneri

Aqua Crisius a apărut în 24 mai 2006, din dorința de a asigura practicarea pescuitului sportiv-recreativ la standarde înalte și de a aduce în același loc oameni care împărtășesc aceeași pasiune. Au o experiență vastă în administrarea ariilor protejate din zone umede și se implică în programe de educație non-formală, informare, conștientizare și implementarea unui management pisciciol eficient. Cea mai mare parte din acțiunile asociației privitoare la introducerea de material biologic (repopulări) sunt susținute financiar de către Eltex Recycling. Până acum au repopulat cu 7500 de puieți în vârstă de un an și 13.000 de icre embrionate de păstrav indigen (Salmo trutta) pe râurile din județul Argeș și au reintrodus lipanul, în două râuri din care dispăruse complet, în cadrul aceluiași areal.

Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Făgăraș, iar din anul 2011 fundația a început să se implice activ și în managementul faunei.

Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a reîmpădurit peste 800 de hectare și a stabilit măsuri de protecție, atât pentru pădure, cât și pentru fauna terestră și acvatică.