După mai bine de 100 de ani, castorul revine acasă, în albiile râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului, județul Argeș. După succesul reintroducerii zimbrilor în zonă, prezența castorului reprezintă o importantă atracție turistică, dar și un beneficiu pentru mediul înconjurător. Castorul este simbol național al Canadei din 1975 și generează venituri importante pentru această țară. În România specia a fost reintrodusă în ultimii 24 de ani, este protejată, însă, din 23 decembrie 2021 este supusă unui regim legislativ care permite intervenții.
Castorii pe pământurile noastre
Brebul este denumirea sub care era cunoscut Castor fiber în arealul nostru, cele mai vechi fosile fiind descoperite pe malul Oltului, la Slatina. Săpăturile arheologice atestă prezența lui în toate zonele țării noastre, iar istoricii arată că numărul acestora scade odată cu defrișările masive și din cauza vânătorii.
Strămoșii castorilor au venit în Europa din America în miocen și pliocen, cu aproximativ 23 de milioane de ani în urmă, ajungând în perioada postglaciară să populeze toate bazinele de apă înconjurate de păduri.
Ca dovadă a prezenței lor trecute, numeroase sate românești poartă nume ca Brebu, Breb, Brebine, toponimia actuală numărând peste 100 de sate cu acest nume. Pe Valea Dâmboviței se înalță Muntele Brebul, unul dintre toponimele care amintesc de prezența mamiferului în zona montană.
Cel mai vechi toponim este Hodust, menționat la 1135, apoi satul Hodos la 1169, sinonim cu Hodiș, cuvânt care înseamnă locuri bogate în castori. De această toponimie se leagă sate ca Hodărăști, Dâmbovița, Hodea, Muramureș, Hodea, Arad, Hodea Bihor, Hodoni, comuna Saschiz etc. La fel de bogată este și toponimia legată de pâraie, dealuri, văi și lunci din preajma apelor: Balta Brebilor, Balta Brabul, dealurile Brebeni, vâlceaua Brebenul.
Castorul era răspândit pe întreg spațiul carpato-danubiano-pontic, existând nenumărate dovezi scrise în acest sens. Încă de la la 1500 diverse documente vorbesc despre calitățile castorului, în special despre valoarea pe care o are blana acestuia, carnea gustoasă, coadă, considerată o adevărată delicatesă, castoreum (secreție folosită în parfumerie), dar și despre „vindecările miraculoase” care i se atribuiau. Scrisorile familiei Nadasdy din sec. XVI-lea indică numărul crescut de brebi în Transilvania și arată că erau prinși și crescuți în captivitate. Pe la 1700 blănurile de castor sunt menționate în Regulamentul cojocarilor din Sibiu și în documentele negustorești din zona Brașov. În 1823 farmacistul Ioan Schmitz atestă prezența brebului în malurile ostroavelor Dunării, iar ultima menționare este în 1824, potrivit istoricului Ion Nania.
De ce au dispărut castorii?
Castorul european (Castor fiber) a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în mare parte a Europei, din cauza că a fost vânat excesiv pentru blană și pentru castoreum, substanța cu care își marchează teritoriile. Castoreumul conține mosc, un compus folosit în industria parfumurilor. Rolul său este de a fixa și de a menține diferite esențe/parfumuri.
În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de ICAS Brașov în perioada 1998-2003, cand au fost eliberate 182 de exemplare de castori pe cursurile râurilor Olt, Mureş şi Ialomița, migrând până în 2010, fără vreo intervenție umană şi în Delta superioară.
Rolul castorului și cum se comportă
Castorul este supranumit „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de suprafețe naturale, unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climei și secetelor prelungite. Deși la prima vedere, barajele și canalele create de castori par să incomodeze, acestea măresc capacitatea de stocare a apei și produc o scurgere mai lentă a apei. În caz de furtuni sau ploi abundente, se reduce riscul de inundații, în zonele în care acesta există. În perioadele de secetă, apa care se eliberează mai lent din barajele castorilor va permite un flux constant de apă, inclusiv în pâraiele care în ultimii ani se usucă.
Pescarii sunt printre primii care observă rolul benefic al castorilor. În zonele locuite de ei, peștele se înmulțește.
Printre beneficiile pe care le aduce prezența castorului într-o zonă, este calitatea apei. Aceasta devine mai curată, datorită capacității de filtrare a barajelor. De asemenea, prezența castorilor atrage cu sine o multitudine de specii, zonele devenind mult mai frumoase și atractive.
Contrar opiniei generale, el NU se hrănește cu pește, ci doar cu vegetație: salcie, plop și alun, mai rar mesteacăn, paltin sau anin. Preferă vlăstarii tineri și arborii de esență moale, fără valoare economică. În plus, are grijă de ecosistemul în care trăiește, menținând întotdeauna o densitate suficientă de arbori și vlăstari.
Castorul nu mănâncă găini sau alte animale domestice și nu are cum să inunde beciurile/gospodăriile sătenilor.
Deși există îngrijorări referitoare la siguranța barajelor hidrologice, cum ar fi Voina sau Pecineagu, nu există niciun risc pentru acestea, dovada fiind concluziile studiilor de fezabilitate. În primul rând, castorii preferă cursurile stabile de apă, unde găsesc condiții propice de viață. Fluctuațiile din barajele hidrologice nu sunt compatibile cu modul lor de viață. Chiar dacă o familie de castori ar alege să trăiască în proximitatea acestor baraje, nu pot afecta în vreun fel pereții acestor construcții. În pus, în România nu există și nu a existat niciun caz de distrugere sau rupere a vreunui baraj hidrologic provocată de castori, în ultimii 24 de ani de când au fost reintroduși.
Cât trăiesc castorii
Sunt monogami, trăiesc în familii permanente câte 12-14 ani și se reproduc o singură dată pe an. Reintroducerea oricărei specii se face analizând condițiile de mediu, dar și menținerea echilibrului natural. Castorii au prădători suficienți în zonele de reintroducere, precum ursul, râsul, lupul și vulpea.
Localizare si plan de măsuri
Locurile de reintroducere în munții Făgăraș sunt la distanță de localități, în partea superioară a văilor: Bătrâna, Argeșel Chilia, Coman și Bădeanca. Posibilitatea ca ei să ajungă și să se stabilească în zone locuite este redusă. Deși este o specie protejată, Planul de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber) din 23 decembrie 2021, realizat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 22 bis în 7 ianuarie 2022, prevede un plan de intervenții. În eventualitatea scăzută, în zona de reintroducere din munții Făgăraș, a unor potențiale probleme, echipa Conservation CARPATHIA va interveni prompt în orice problemă cauzată de castori și o va soluționa, în funcție de caz, aplicând norme prevăzute în Planul de acțiune precum: dezafectarea barajelor care prezintă riscuri, în special în zonele de câmpie, instalarea de garduri metalice/electrice, protejarea anumitor specii cu plase, îndepărtarea vegetației lemnoase din anumite sectoare, asigurarea scurgerii libere a apelor sau chiar relocarea.
Proiectul a presupus demersuri legale care au fost îndeplinite: studiu de fezabilitate, studiu de impact, aviz Agenția Naționala pentru Arii Naturale Protejate și derogare prin Ordin de Ministru.
Beneficiile reintroducerii castorului
Prin barajele pe care le construiesc, castorii contribuie la purificarea și filtrarea apei, îmbunătățindu-i calitatea. Ei crează zone umede, suprafețe întregi bogate din punct de vedere natural, ce oferă hrană și adăpost pentru alte specii: păsări, pești, insecte, amfibieni. Activitatea lor încurajează dezvoltarea lăstarilor tineri de specii lemnoase și determină întinerirea vegetației, creând condiții favorabile pentru arbori noi. Pot reduce semnificativ viteza debitului și chiar stabiliza volumul de apă în urma ploilor abundente, pot atenua efectul inundațiilor și pot ajuta, de asemenea, la susținerea unui flux optim de apă în perioadele de secetă.
Reintroducerea castorilor asigură oportunități pentru dezvoltarea turismului bazat pe observarea naturii. Cel mai cunoscut exemplu este al Canadei, unde castorul a devenit simbol național din 1975. O parte din veniturile de 104,9 miliarde USD generate din turism (2019) se datorează și castorului.
Pentru a sprijini dezvoltarea turismului în zonă, Conservation CARPATHIA va crea un program complet de servicii și produse de ecoturism asociate speciilor reintroduse: zimbru și castor, pentru ca natura să devină un motor pentru dezvoltarea locală și să aducă beneficii comunităților din zona munților Făgăraș. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri și servicii locale, folosirea facilităților oferite de pensiuni. Turismul nu va rezolva toate problemele economice, dar va fi o sursă importantă de venit.
Natura este sursa noastră de viață și orice acțiune umană negativă poate avea un impact pe care cu greu îl putem repara. Fiecare animal sălbatic are rolul său și aduce cu sine prosperitatea altor specii, menținerea echilibrului în natură și bunăstarea noastră a tuturor.
