Albumul bilingv „Întâlniri memorabile prin Munții Făgăraș” a fost lansat odată cu vernisajul expoziției cu același nume, la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București.
Volumul spune povestea unei călătorii prin Munții Făgăraș care pornește din satele presărate în jurul munților și surprinde întâlnirile cu oamenii care duc mai departe tradiții și meșteșuguri, dar și cu oamenii care au ales să‑și împletească destinul cu al muntelui. Călătorul este purtat mai departe pe potecile Făgărașilor, prin pădurile virgine, pe creste și văi, unde întâlnește fauna sălbatică, inclusiv specii dispărute până de curând care au revenit după mari eforturi, cum sunt zimbrii și castorii.
„Întâlnirile memorabile prin Munții Făgăraș” sunt surprinse de 25 fotografi români, membri Forona – Asociația Fotografilor de Natură din România, ce imortalizează în 140 de fotografii unicitatea Munților Făgăraș și viața acestora, un loc care într‑o zi ar putea deveni parc național.
La finalul fiecărui album se găsește un set de cărți poștale cu instantanee din această lume parțial necunoscută, cititorii având pretextul să le ofere mai departe ca o invitație spre noi întâlniri prin Munții Făgăraș.
Volumul este tipărit într‑o ediție limitată de 2.000 de exemplare la editura Curtea Veche și va fi distribuit gratuit în proiecte care au ca scop promovarea Munților Făgăraș, dar și în comunitățile din jurul acestora, biblioteci, instituții de cultură, case de oaspeți și pensiuni.
Acest album a fost realizat în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați România”, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin Programul LIFE Nature.
Tezaur Uman Viu, în comunitatea din Munții Făgăraș
Oamenii care trăiesc și muncesc în Munții Făgăraș sunt cheia ariilor protejate, aici fiind 28 de localități cu o conexiune importantă cu masivul muntos, printre puținele locuri nefragmentate de pe continent. Fundația Conservation Carpathia, organizație nonguvernamentală de mediu românească, are ca misiune crearea celui mai mare parc național acoperit de păduri sălbatice din Europa Centrală în Munții Făgăraș, o zonă unde biodiversitatea să prospere, care să ofere totodată oportunități de dezvoltare durabilă comunităților, păstrând în același timp tradițiile și cultura locală.
„Albumul «Întâlniri memorabile prin Munții Făgăraș» este un moment de bucurie și de conștientizare a frumuseții și a conexiunilor pe care viața o are în Munții Făgăraș. Imaginile sunt mărturia unei moșteniri unice pe care o avem în Munții Făgăraș, iar poveștile arată legătura specială dintre natură și oameni în peisajul acestor munți. Oamenii și munca lor, animalele sălbatice, pădurile virgine reprezintă o moștenire valoroasă de care ne putem bucura absolut toți, multe generații de‑a rândul, iar un parc național le‑ar asigura continuitatea”, a declarat Victoria Donos, director comunicare Fundația Conservation Carpathia.
Albumul include poveștile unor oameni care păstrează tradiții românești vii, cum ar fi Angela Lungociu, care administrează vâltorile din Lisa și care a primit titlul onorific Tezaur Uman Viu, acordat celor care păstrează și transmit, prin talent și efort, un element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Poveștile din album includ și mărturiile unui opincar tânăr care duce meșteșugul mai departe, ale unei bibliotecare care are obiceiul de a ține șezători pentru copii în Avrig, ale unei femei rapsod cu cântece moștenite din părinți, ale unui primar care protejează fagii seculari din preajma comunității sale, ale producătorilor locali, dar și ale antreprenorilor care au pus în mișcare afaceri sustenabile în satele lor.
Vlad Dumitrescu semnează fotografiile oamenilor din comunitate, iar curatorul imaginilor este Dan Dinu, regizorul documentarului apreciat „România Sălbatică”.
Natura și fauna din Munții Făgăraș, responsabilitate națională
„România încă are păduri virgine pe care este esențial să le protejăm. Noi nu avem cum să fim ingineri mai buni decât pădurea, este cel mai mare generator de mediu. Lemnul reprezintă doar 30% din funcția pădurii, restul reprezintă funcții de protecție pentru noi care ne susțin pe termen lung”, a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.
Natura sălbatică dispare în toată lumea într‑un ritm alarmant. Mai puțin de 2% din suprafața Europei este încă în starea sa inițială. Munții Carpații, care găzduiesc lupi, râși și urși bruni, reprezintă una dintre ultimele întinderi sălbatice de pe continent. Mai mult, sunt acoperiți de unele dintre cele mai întinse păduri sălbatice din Europa, cu cel mai mare procent de păduri virgine care adăpostesc încă un număr impresionat de specii.
În Munții Făgăraș există 7.000 de hectare de păduri virgine. Peste 1.100 din pădurile protejate acum de Fundația Conservation Carpathia au fost incluse în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasi‑virgine, dar nu este de ajuns pentru a le asigura perpetuitatea.
După aproape 15 ani de eforturi de conservare, peste 27.000 hectare de păduri și pășuni alpine din Munții Făgăraș, Piatra Craiului și Leaota sunt protejate de Fundația Conservation Carpathia. De îndată ce statul român va crea Parcul Național Munţii Făgăraș, asumându‑și responsabilitatea să protejeze în perpetuitate aceste păduri și pășuni alpine, Fundația îi va dona proprietățile sale.
Expoziția „Întâlniri memorabile prin Munții Făgăraș” poate fi vizitată la Muzeul Satului Dimitrie Gusti, din București, în holul central al muzeului, până la 1 noiembrie. Accesul este gratuit.
