Inginerul din Munții Făgăraș

Castorul, o prezență obișnuită la noi.

E simpatic, isteț și face pădurea un loc mai bun pentru toți! Deși esențial pentru conservarea biodiversității, mult timp castorul nu s-a bucurat de o reputație prea bună. Prin această campanie Fundația Conservation Carpathia vă invită să aflați cât mai multe despre acest inginer al naturii. Descoperiți-i viața fascinantă și admirați-i priceperea!

Știai că:

În Canada castorul este simbol național?
Barajele construite de castori seamănă cu apartamentele noastre, având câte trei camere, fiecare cu o altă destinație?
În perioadele de secetă barajele castorilor ajută la reglarea fluxului de apă și întârzie sau previn uscarea pâraielor?

Noi zicem că merită să-l cunoști mai bine. Citește mai departe, apoi invită-i și pe cei dragi să îl descopere. Fundația Conservation Carpathia și castorii din Munții Făgăraș îți mulțumesc că vrei să fii informat!

VIAȚA ȘI ISTORIA DOMNULUI CASTOR

Nu degeaba îl considerăm specie cheie! Castorul acționează ca un inginer de ecosistem, având un impact direct asupra naturii. Construiește baraje care creează zone umede și îmbunătățesc habitatele în care se adăpostesc specii de pești, amfibieni, păsări și insecte. Ele beneficiază de protecție și condiții propice în apropierea locuinței castorului.

Cunoscut în România mai mult sub denumirea de „breb”, cândva castorul era prezent pe toate cursurile de apă din țară, după cum atestă săpăturile arheologice. Din păcate, acum mai bine de 100 de ani specia dispăruse în totalitate din cauza defrișărilor masive, a vânătorii, dar și a lipsei unor legi care să-l protejeze.

Din fericire, în perioada 1998 și 2003 castorii au revenit în țară printr-un proiect derulat de Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS Brașov). Cu mari eforturi, specialiștii au reintrodus 182 exemplare de castor pe cursurile râurilor Olt, Mureș și Ialomița. Populația de castori a început să se restabiliească, iar în 2010 aceștia ajunseseră până pe cursul superior al Deltei Dunării.

Inginerul naturii a revenit și în sud-estul Munților Făgăraș, în albiile râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului, la inițiativa Fundației Conservation Carpathia, prin programul LIFE Nature („Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108).

Data viitoare când aveți norocul să vedeți un castor, salutați-l cu apreciere pentru munca de a menține bunăstarea ecosistemelor.

DOMNUL CASTOR ÎN MUNȚII FǍGǍRAŞ

Prin activitatea lor, castorii reprezintă un punct de interes, atât pentru specialiștii în ecologie cât și pentru publicul larg. În zonele în care există lacuri, râuri sau pâraie, acești „ingineri” care construiesc ingenios baraje oferă indirect hrană și adăpost mai multor specii de mamifere mici, păsări, pești, insecte, amfibieni. Zonele pe care le modelează devin mult mai atractive iar biodiversitatea prosperă.

În plus, barajele construite de castori extind acumulările de apă. Când plouă abundent, aceste construcții reduc riscul de inundații, iar când e secetă, aceleași construcții asigură rezerve valoroase de apă. Nu doar natura sălbatică, ci și oamenii au de câștigat din menținerea umidității.

E clar, deci, că prezența și activitatea castorilor pot încuraja turismul. În unele țări, Canada fiind un bun exemplu, castorul este un simbol național, iar imaginea acestuia aduce venituri substanțiale țării.

Ne putem inspira din exemplul acelor colțuri de lume în care castorii contribuie la un ecosistem mai sănatos și, uneori, la un număr mai mare de vizitatori. Și locuitorii Munților Făgăraș ar putea beneficia de influența pozitivă a acestei specii. Indirect, castorii pot crea noi oportunități de dezvoltare a comunităților învecinate, de la locuri de muncă suplimentare în turism și până la intensificarea comerțului, ca urmare firească a unui flux crescut de vizitatori și a dezvoltării de produse care să folosească imaginea acestei specii.

ROLUL CASTORILOR ÎN ECOSISTEM

Barajele construite de acești ingineri ai naturii rețin apă și extind zonele umede, atât de necesare când ne confruntăm cu schimbări climatice și secetă. Iată câteva dintre beneficiile aduse de prezența castorilor:

extinderea zonelor umede, creșterea capacității de stocare a apei și reducerea riscului de inundații în caz de furtună;
filtrarea apei;
înmulțirea peștilor și a amfibienilor;
apariția insectelor și a păsărilor în zonă;
întinerirea vegetației.

HRANA CASTORILOR

Contrar credințelor populare, castorii nu mănâncă pește sau alte animale mici ori domestice. Sunt erbivori și se hrănesc în principal cu salcie, plop și alun, mai rar cu mesteacăn, paltin, sau anin. Castorii preferă vlăstarii tineri și arborii cu lemn moale, care nu au o valoare economică foarte mare.

Castorul seamănă cu vidra și nutria și adeseori este confundat cu acestea. Din această cauză mulți oameni nu au o imagine prea clară despre el și activitatea lui. Este important să știm că, spre deosebire de castori, vidrele se hrănesc cu pește, broaște, crustacee și alte viețuitoare. La rândul lor, nutriile au un regim vegetarian.

GOSPODĂRII, CULTURI ȘI BARAJE

De regulă, castorii nu afectează culturile agricole, gospodăriile sau barajele. Este protejat prin lege, de aceea orice acțiuni care îl pot afecta trebuie să fie realizate de persoane autorizate.

Dacă apar situații excepționale în care aceștia cauzează probleme, trebuie urmată procedura legală. Persoana care a suferit pagube materiale trebuie să facă o sesizare la primărie, iar primarul va convoca comisia de constatare a pagubelor, condusă de reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului din județul în care se produce paguba.

Dacă o persoană găsește un castor mort, este important să anunțe imediat autoritățile competente. Există o procedură de monitorizare a situațiilor în care sunt implicați castorii, coordonată de către Garda Națională de Mediu prin structurile teritoriale. Informațiile furnizate sunt esențiale pentru protejarea și gestionarea corectă a populației de castori.

Fundația Conservation Carpathia a dezvoltat un plan de prevenție și intervenție pentru remedierea conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică. Rangerii Fundației Conservation Carpathia pot interveni prompt în cazul unor situații accidentale provocate de castori. Familiile de castori pot fi relocate, iar barajele făcute de ei pot fi destructurate, dacă acestea chiar reprezintă un risc.

Bine de știut!

Planul de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber) realizat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor prevede o serie de intervenții și poate fi pus în practică numai după numirea exactă a persoanelor responsabile de implementarea sa.

Germania, una dintre țările europene unde castorii au fost reintroduși cu succes, a ales o abordare similară. Odată ce populația de castor s-a stabilizat, se schimbă și statutul speciei.

MITURI

Atacă omul

#Fals – Castorii sunt animale timide, care preferă să-și desfășoare activitatea noaptea. Evită oamenii, iar șansele să atace sau să se apropie de un om sunt inexistente. La întâlnirea cu omul, castorul va căuta siguranța adăpostului.

Mănâncă animale domestice și / sau alte animale

#Fals – Castorii sunt complet erbivori, nu atacă și nu se hrănesc cu animale domestice sau sălbatice. Ei consumă numai plante și arbori de esență moale.

Se hrănesc cu pește

#Fals – Castorii au un regim alimentar exclusiv vegetal. Ei nu consumă niciodată pește.

Inundă gospodăriile

#Parțial adevărat – Castorii preferă zonele izolate, însă se poate întampla ca râul unde își au adăposturile să se afle în apropierea gospodăriilor, generând uneori inundații accidentale.

Pune în pericol barajele hidrotehnice

#Fals – Activitatea castorilor nu poate pune sub nicio formă în pericol structura și funcționarea barajelor hidrotehnice. Zonele în care se află barajele hidrotehnice nu sunt habitate favorabile castorilor.