Specii din Munții Făgăraș

Specii pe care le readucem în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș adăpostesc unul dintre cele mai valoroase peisaje cu natură sălbatică din Europa

Aici trăiesc specii-cheie pentru echilibrul naturii. Munții Făgăraș redevin acasă pentru speciile care au dispărut de aici în trecut.

Aici se află unele dintre cele mai întinse păduri naturale ale continentului, alături de populații importante de urs brun, lup și râs. Pădurile, pajiștile alpine, râurile și stâncăriile formează un ecosistem complex, în care sute de specii de plante și animale trăiesc împreună.

Protejăm această bogăție naturală și readucem speciile dispărute pentru a reface ecosistemele și procesele lor naturale reprezentative pentru viitorul Parc Național Munții Făgăraș. Din 2020, am reintrodus zimbrul în Munții Făgăraș, am readus castorul pe versantul sudic al masivului și refacem populația de vulturi suri, dispărută din România de peste 70 de ani. În anii următori, ne propunem să reintroducem și vulturul negru, zăganul și hoitarul.

Prin proiectele de reintroducere a speciilor dispărute ne propunem să restabilim o parte importantă din echilibrul natural al Munților Făgăraș, și să oferim un exemplu concret de colaborare între știință, comunități locale și conservare. Este doar unul dintre eforturile pe care le depundem pentru a proteja zona sub forma unui nou parc național, cea mai înaltă formă de conservare de care se poate bucura natura sălbatică, neprețuită din inima țării.

Zimbrul, arhitectul naturii

Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa și una dintre speciile-cheie ale ecosistemelor naturale. Prin pășunat, deplasare și răscolirea solului, modelează peisajul, contribuie la regenerarea pădurilor, menține o rețea echilibrată de pajiști și creează habitate pentru numeroase alte specii de plante și animale. După aproape două secole de absență, zimbrul s-a întors în Munții Făgăraș prin programul de reintroducere al Fundației Conservation Carpathia. Astăzi, peste 100 de zimbri trăiesc în libertate, iar apariția noilor generații confirmă că specia s-a adaptat și își recapătă locul în natură. Astăzi, peste 100 de zimbri trăiesc în libertate, iar apariția noilor generații confirmă că specia s-a adaptat și își recapătă locul în natură.

Habitat:	Păduri de foioase și mixte
Răspândire:	România, Polonia, Belarus, Rusia, Lituania, Letonia, Ucraina, Slovacia, Bulgaria, Germania și Elveția
Dimensiune:	290 - 300 cm înălțime la greabăn
Greutate:	300 - 920 kg
Dietă:	Animal erbivor, consumă iarbă, scoarță, ghinde, licheni, mușchi, arbuști și tufărișuri din vegetația joasă. Un adult poate consuma între 30 și 50 kg de hrană pe zi.
Durată de viață:	18 - 20 ani
Mod de viață:	Se organizează în turme care pot avea în jur de 20 de indivizi (femele, masculi tineri și viței, conduși de o femelă). Masculii adulți pot deveni solitari sau pot forma grupuri mici.

După aproape două secole de absență, zimbrul s-a întors în Munții Făgăraș prin programul de reintroducere al Fundației Conservation Carpathia. Astăzi, peste 100 de zimbri trăiesc în libertate, iar apariția noilor generații confirmă că specia s-a adaptat și își recapătă locul în natură. Astăzi, peste 100 de zimbri trăiesc în libertate, iar apariția noilor generații confirmă că specia s-a adaptat și își recapătă locul în natură.

Castorul, inginerul naturii

Castorul este unul dintre cei mai pricepuți constructori ai naturii. Prin barajele pe care le ridică și canalele pe care le sapă, încetinește curgerea apei, creează zone umede și oferă adăpost pentru numeroase specii de plante și animale. Activitatea lui contribuie la păstrarea apei în peisaj și la creșterea bogăției naturale.

Habitat:	Râuri, lacuri și canale, unde își construiește adăpostul
Răspândire:	Albania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Moldova, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia și Regatul Unit.
Dimensiune:	90 - 110 cm înălțime la greabăn
Greutate:	18 - 25 kg
Dietă:	Animal erbivor, consumă plop, salcie, alun și iarbă.
Durată de viață:	7 - 8 ani
Mod de viață:	Castorii sunt animale sociale și trăiesc în grupuri numite colonii. O colonie este formată din doi până la opt castori, inclusiv o pereche reproducătoare și mai mulți pui. În apropierea barajelor mari pot trăi mai multe familii.

Dispărut din România în urmă cu mai bine de un secol, castorul a revenit treptat în țară, iar Fundația Conservation Carpathia l-a reintrodus pe versantul sudic al Munților Făgăraș. Astăzi, această specie contribuie din nou la refacerea proceselor naturale ale râurilor și pâraielor din zonă.

Vulturul sur, sanitarul naturii

Vulturul sur este o pasăre impunătoare și una dintre speciile esențiale pentru sănătatea naturii. Nu vânează animale vii, ci se hrănește exclusiv cu cadavre. Prin acest rol de necrofag, contribuie la curățarea naturală a mediului și reduce riscul răspândirii bolilor, motiv pentru care este considerat un adevărat sanitar al naturii.

După mai bine de 70 de ani de absență din România, vulturul sur revine în Munții Făgăraș prin programul de reintroducere al Fundației Conservation Carpathia. Reintroducerea acestei specii reprezintă un pas important în refacerea unui ecosistem complet și funcțional.

Habitat:	Zone montane, stâncoase, dealuri și platouri deschise, unde găsește curenți ascendenți pentru zbor și stânci pentru cuibărit
Răspândire:	Sudul Europei (Peninsula Iberică, Balcani), Nordul Africii, Orientul Mijlociu și Asia. În România este în curs de reintroducere (în martie 2026 au fost aduse primele 25 de exemplare în Munții Făgăraș, după o absență de peste 70 de ani)
Dimensiune:	Anvergură a aripilor de 230–280 cm
Greutate:	6–11 kg
Dietă:	Necrofag specializat – se hrănește în principal cu cadavre de mamifere (atât domestice, precum oi și capre, cât și sălbatice)
Durată de viață:	20–30 de ani
Mod de viață:	Trăiește în colonii, fiind considerată cea mai sociabilă specie de vultur din Europa. Se adună la hrană și cuibărește în zone cu abrupturile stâncoase.

Vulturul sur este prima specie pe care ne propunem să o readucem în Carpați, dintre cele patru specii de vulturi care au cuibărit cândva în România. Programul continuă cu vulturul negru, zăganul și vulturul hoitar.

Dintre ele, vulturul sur este primul care se întoarce, printr-un proiect derulat de Fundația Conservation Carpathia și ING Bank, în parteneriat cu Grupul Milvus și Direcția Sanitar Veterinară Argeș, cu sprijinul unui consorțiu format din comunele Rucăr, Valea Mare Pravăț și Lerești.