[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]In decembrie am cartat barajele torenţiale din Valea Superioara a Dambovitei, cu afluentii sai, şi paraiele Cuca si Batrana. In total am identificat 121 de baraje, dintre care 31 sunt avariate si 6 daramate. Inalţimea medie a barajelor este de 2,4 m, fapt ce obstructioneaza semnificativ trecerea pestilor. Din cele 121 de baraje, doar 7 au construite treceri pentru pesti, insa, datorita modului in care au fost construite. Cam 77% din baraje sunt colmatate in proportie de peste 80%. Ceea ce inseamna ca barajele si-au indeplinit rolul pentru care au fost construite.
Un aspect demn de precizat este ca aproape peste tot galeriile ripariene de anin nu exista sau sunt degradate, ca urmare a activitatilor de introducere a monoculturii de molid in perioada comunista. Galeriile de anin reprezinta o perdea de protecţie naturala, eficienta in combaterea efectelor viiturilor de primavara.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Cartarea barajelor torentiale
